ECO

1. Campania Climate Contact- prezentare ppt.”Pericole și efecte ale schimbărilor climatice în România”

2. Activități de voluntariat ”Plantează un copac”

3. Activitate dedicată Zilei Mondiale a Apei”

4. Concurs afișe dedicate Zilei Pământului

1. Campania Climate Contact- prezentare ppt.”Pericole și efecte ale schimbărilor climatice în România”

2. Activități de voluntariat ”Plantează un copac”

3. Activitate dedicată Zilei Mondiale a Apei”

Să accelerăm schimbarea!

„Fă schimbarea pe care tu ți-ai dori să o vezi în lume! Fiecare picătură/gest contează!”.

Viitorul planetei depinde de noi!

Mesajul de mai sus este propus de UN-Water întregii comunități (organizaționale, științifice, populației, dar și instituțiilor guvernamentale din lumea întreagă) cu prilejul Zilei Mondiale a Apei 2023 (22 martie). Acesta vizează promovarea dezbaterilor și a informațiilor legate de criza apei și a salubrității, precum și atitudinea, soluțiile pe care trebuie să le găsim și să le adoptăm pentru a preveni, după caz, atenua efectele pe care aceasta le generează în special asupra popoarelor mai puțin dezvoltate, fie prin insuficiență și lipsa accesului la servicii publice, fie printr-o calitate precară a apei, aflată inclusiv sub presiunea factorilor de poluare.

Sloganul general „Să accelerăm schimbarea!” este completat și nuanțat prin unul mai detaliat: „Fă schimbarea pe care tu ți-ai dori să o vezi în lume! Fiecare picătură/gest contează!”.

Prin intermediul site-ului dedicat Zilei Mondiale a Apei www.worldwwaterday.org, ONU ne prezintă ce înseamnă criza mondială a apei și a salubrității și trage un semnal de alarmă referitor la faptul că:

• În ultimele decenii au dispărut aproape jumătate din zonele umede din preajma comunităților, fapt care sporește riscul de inundații;
• Agricultura și industria din zonă ar prelua peste 80 % din disponibilul de apă;
• Din cauza schimbărilor climatice, seceta ar afecta din ce în ce mai mult resursele de apă și aprovizionarea cu alimente. Inundațiile ar pune în pericol instalațiile de apă și de salubrizare, contaminând resursele de apă;
• Este puțin probabilă existența unui acord de cooperare între comunitatea respectivă și cele învecinate privind partajarea consumului și protecția apei;
• Cei mai săraci și mai vulnerabili membri ai comunității, afectați în mod disproporționat de criză, ar avea cel mai mult de luptat pentru a atrage atenția autorităților să-și îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă și salubritate.

Mesajul din acest an pornește de la o veche poveste a populației Quechua din Peru despre o pasăre-colibri care încearcă să stingă un uriaș incendiu de pădure ducând în cioc câteva picături de apă. Atunci când aceasta este întrebată cum crede că poate stinge incendiul din pădure, aceasta îi răspunde: ”Eu îmi fac partea mea. Fiecare picătură contează!”. Campania declanșată de Un-Water îi încurajează astfel pe oameni să fie ca pasărea colibri, adică să facă tot ce stă în propriile puteri pentru a ajuta la rezolvarea crizei apei și a salubrității.

După cum bine știți, în anul 2015, omenirea s-a angajat să respecte obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 6 ca parte a Agendei 2030 – asumându-și astfel promisiunea că, până în anul 2030, fiecare dintre noi să beneficieze de o apă de bună calitate și de servicii de salubritate în condiții de siguranță.

Comunitatea mondială constată însă cu îngrijorare că ne aflăm departe de realizarea acestui obiectiv. Miliarde de oameni și comunități nu pot să se dezvolte, întrucât nu sunt încă îndeplinite drepturile tuturor celor care trebuie să aibă acces la apă și salubritate. Noua agendă, respectiv aceea de a schimba modul în care utilizăm, consumăm și gospodărim apa în viața voastră de zi cu zi reprezintă angajamentul pe care fiecare dintre noi și-l poate lua pentru a proteja resursa de apă din punct de vedere calitativ și cantitativ. Acesta se adaugă celor la scară mai largă asumate de guverne, întreprinderi, organizații, instituții și asociații care vor constitui Agenda de acțiune privind apa ce va fi lansată în cadrul Conferinței privind apa organizate de ONU, la New York, între 22-24 martie 2023.

 

Încălzirea globală este un fenomen apărut în urma creșterii emisiilor cu efect de seră în atmosferă, încă din anii 1800, imediat după Revoluția Industrială. Pentru că numărul fabricilor a crescut, iar mărfurile produse s-au multiplicat până în prezent, nivelurile de poluanți din atmosferă au ajuns, în doar câteva sute de ani, la cote maxime.

1.Cauzele încălzirii globale sunt, în principal, cauze antropice, deși anumite evenimente naturale, precum incendiile spontane din păduri, pot contribui într-o foarte mică măsură la înrăutățirea situației.

Principalele surse de poluare atmosferică, ce duc la accentuarea încălzirii globale, sunt:

 Cărbunele, petrolul și gazul sunt folosite în diferite industrii, mai ales pentru producerea energiei electrice și în transporturi. Aceste domenii esențiale sunt implicate în funcționarea majorității tipurilor de întreprinderi și au un rol esențial în activitățile casnice.

Arderea acestor substanțe produce multe emisii GES, cea mai importantă dintre acestea fiind dioxidul de carbon (CO2), care afectează stratul de ozon al atmosferei și duce la creșterea temperaturilor și la schimbarea climei.

• La nivel național, procentul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi este în continuă creștere, potrivit estimărilor din Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră.

O altă cauză a accentuării încălzirii globale este micșorarea suprafețelor împădurite la nivel mondial. Acest lucru are loc pentru că este o cerere foarte mare de lemn ca materie primă și pentru că în unele zone este nevoie de mai multe terenuri agricole.

Numărul mare al fermelor de animale poate avea cauze în planul încălzirii globale, pentru că animalele produc, prin digerarea mâncării, o cantitate semnificativă de metan, unul dintre tipurile de emisii GES cu cel mai mare procent de poluare.

Îngrășămintele folosite în agricultură pot avea un impact asupra climei, pentru că emit protoxid de azot.

Emisiile de fluor au un efect considerabil asupra climei, de 23.000 de ori mai accentuat decât cel al dioxidului de carbon.

2.Consecințele încălzirii globale

• Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor și oceanelor
• Condiții meteo extreme și modificarea temperaturilor
• Riscuri pentru sănătatea oamenilor
• Costuri pentru societate și economie
• Consecințe pentru țările în curs de dezvoltare
• Consecințe pentru floră și faună

Poluarea apelor

• Deșeuri industriale: industria este unul dintre principalii factori care cauzează poluarea apei. Din păcate, mii de companii încă nu știu că această resursă trebuie utilizată corespunzător și eliberează o cantitate mare de produse poluante din procesele lor industriale. Râurile și canalele sunt cele mai afectate de aceste rele practici.
• Creșterea temperaturilor: Deși poate nu pare, încălzirea globală afectează și poluarea apei. Atunci când temperatura ecosistemului este mai mare decât în ​​mod normal, sursa de apă reduce conținutul de oxigen, provocând o modificare a compoziției apei.
• Utilizarea pesticidelor toxice în agricultură: marea majoritate a proceselor agricole din timpul nostru folosesc îngrășăminte și substanțe chimice pentru plantare și producția de alimente. Ei bine, aceste produse sunt filtrate prin canale subterane și, în majoritatea cazurilor, aceste canale vor intra în cele din urmă în rețeaua noastră de alimentare cu apă pentru consum. Această apă nu este aproape niciodată tratată și returnată într-un canal potrivit pentru consum.
• Defrișări: exploatarea excesivă poate provoca secarea râurilor, lacurilor și a altor surse de apă. Mai mult, despăduririle nu includ în toate cazurile îndepărtarea rădăcinilor copacilor de pe malurile râului, ceea ce poate provoca apariția sedimentelor și bacteriilor sub pământ și astfel contaminarea acestei resurse prețioase.
• Scurgeri de ulei: În cele din urmă, nu trebuie să uităm o practică care a provocat în mod tradițional poluarea apei în diferite părți ale pământului: deversările de petrol și derivații săi. Aceste scurgeri sunt cauzate de transportul deficitar de petrol și scurgerile de benzină și alte produse. Aceste produse sunt în general depozitate în rezervoare subterane de stocare.

ACTIVITĂȚI DE VOLUNTARIAT

1.”ADOPTĂ” O STRADĂ SAU UN PARC :asigură-te că este bine întreţinută, semnalează disfuncţionalităţi sau probleme la nivelul zonei adoptate (băncuţă ruptă, coşuri de gunoi lipsă, gard viu lipsă sau deteriorat, apariţia unor insecte dăunătoare, etc.) la autorităţile competente (Primărie, Inspectoratul de Protecţia Mediului sau la o organizaţie neguvernamentală etc.)

2. PLANTEAZĂ COPACI, FLORI
3. IMPLICĂ-TE ÎN CADRUL GRĂDINII BOTANICE/ ZOOLOGICE din localitatea ta : organizează tururi pentru copii, elevi,  vopseşte băncuţe , amenajează panouri informative pentru vizitatori ,hrăneşte animale sau peşti, udă plantele , curăţă grădina de frunzele moarte,etc.
4. ASIGURĂ-TE CĂ DUCI TU ÎNSUȚI O VIAȚĂ CARE NU DĂUNEAZĂ MEDIULUI :nu cumpăra produse care dăunează mediului (sticle de plastic nereturnabile etc.) , nu fuma , nu arunca deşeuri în locuri neamenajate în acest sens (mai ales cele toxice sau periculoase) , nu-ţi spăla maşina în locuri neamenajate special (râul din apropiere etc.) ,de Crăciun cumpără un brăduţ în ghiveci (şi returnează-l sau plantează-l în pădure) sau unul artificial;
5. SUSȚINE PREZENTĂRI DESPRE ASPECTE LEGATE DE MEDIU ȘI IMPORTANȚA PREVENIRII DISTRUGERII ACESTUIA : alege o temă sau mai multe legate de protecţia mediului , găseşte surse de informare (internet, atlase, cărţi, publicaţii de specialitate etc.) şi pregăteşte-te bine , stabileşte un grup ţintă cui vrei să te adresezi , fă-ţi un plan de discurs sau prezentare şi prezintă-l colegilor de la școală,prietenilor tăi etc.;

6.ORGANIZEAZĂ CONCURSURI ȘCOLARE – de desen, eseuri etc.

7.REGIZEAZĂ PIESE DE TEATRU  pe teme legate de protecţia mediului;

8.ORGANIZEAZĂ ORE DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ ;